Conform normelor tehnice dar și a legislației specifice de protecție a muncii, instalațiile de legare la pământ trebuie să fie verificate și testate PRAM periodic.

Rolul acestor verificări periodice PRAM este acela de urmării evoluția din puct de vedere al eficacității instalației de protecţie prin legare la pământ, pentru că în timp apare o uzură naturală a tuturor elementelor acesteia, iar valoare rezistenţei de dispersie pentru priza de pământ trebuie să fie sub limita cerută de standardele de siguranţă electrică.

Pentru măsurarea PRAM a prizelor de pământ, sau mai exact măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ, se folosesc în principal următoarele metode:

  metoda căderii de tensiune – testare cu trei sau patru poli/ţăruşi
 testarea selectivă (cu un cleşte)
 testarea fară ţăruşi (cu doi cleşti)
 metoda celor doi poli

I. Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ prin metoda căderii de tensiune

Metoda căderii de tensiune (metoda cu trei sau patru electrozi) este cea mai utilizată metodă de masurare a prizelor de pământ. Metoda celor trei sau patru electrozi se referă la numărul de conexiuni facute la aparatul de măsură.

Al patrulea electrod al conexiunii este necesar numai dacă cablul care este conectat la priza de pământ supusă testului este mai lung de 4 m. Cablul adiţional neutralizează eroarea care ar putea să apară datorită lungimii foarte mari a conductorului folosit.

Pentru măsurarea prizei de pământ se efectuează următoarele operaţii:
 electrodul auxiliar H se introduce în sol la o distanţă corespunzatoare ce depinde de mărimea prizei de pământ
 electrodul S se amplasează la mijlocul distanţei dintre electrodul E al prizei de pămînt (electrodul supus masurari) şi electrodul auxiliar H

Pentru o măsurare exactă, se asigură că electrodul S este poziţionat în afara sferei de influenţă a electrodului supus testării. Obiectele conductive care sunt introduse în pământ, au o aşa numita zona de influenţă, când conduc curentul în pamant. Sfera de influenţă variază în funcţie de dimensiunea şi forma obiectului conductiv.

Prin electrodul H se injecteaza un curent generat de apartul de masura, iar prin electrodul S se masoara caderea de tensiune intre electrodul S si E. Se apasa butonul de test si se inregistreaza valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant in punctul de racord corespunzator electrodului E.

Măsuratoarea se repetă, mutând electrodul S cu 3 pâna la 6 m în direcţia electrodului H şi 3 până la 6 m în direcţia electrodului E al prizei de pământ. În cazul în care obţinem rezultate apropiate ca valoare, atunci media aritmetica a celor trei măsuratori se presupune a fi rezistenţa de disperie a prizei de pământ.

Când electrodul auxiliar S este mai aproape de electrodul E al prizei de pământ, valoarea masurată este mai mică şi când este mai aproape de electrodul auxiliar H, atunci această valoare creşte. Punctul optim de măsurare este punctul care se află în afara influenţei electrodului E şi a electrodului auxiliar H.

În urma mai multor măsuratori realizate pe distanţe diferite, se obţin mai multe valori ale măsurării. Valoarea optimă este dată de păstrarea valorii înregistrate pentru măsurători realizate la distanţe diferite de cei doi electrozi (electrodul E al prizei de pamant şi electrodul auxiliar H).

 Avantaje
 arie mare de aplicare
 cand observi curba caracterisitca, stii ca s a realizat o buna masuratoare

Dezavantaje
 trebuie să deconectezi instalaţia de la priza de pământ

II. Măsurarea prizelor de pământ prin metoda măsurărilor selective

Această metoda de măsurare a prizei de pământ se bazează pe testarea căderii de tensiune fără a fi nevoie să se deconecteze electrodul (priza de pământ) supus testului. Se foloseste un cleste de curent pentru a izola curentul care strabate electrozii supuşi testării.
Metoda masurarilor selective, prezintă câteva vantaje:
 electrozii de împământare pot fi testaţi fără a fi necesară deconectare acestora ceea ce presupune economie mare de timp 
 pot fi testaţi rapid mai mulţi electrozi prin simpla mutare a bornei de curent la fiecare electrod

Pentru efectuarea măsurătorilor se efectuează următoarele operaţii:
 se plasează în pământ la circa 20 şi 50 m de priza de pământ măsurată cei doi electrozi de test.
 se conectează aparatul de măsură prin cleştele de curent la electrodul (priza de pământ) supus testării
 se apasa butonul de test şi se înregistrează valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ

Avantaje:
 nu se deconectează instalaţia electrică de la priza de pământ
 arie mare de aplicare

III. Măsurarea prizelor de pământ prin metoda cu doi cleşti

Metoda de testare fără electrozi elimină necesitatea utilizării temporare a electrozilor (ţăruşilor) de test. Aceasta este o metodă foarte utilă în multe situatii când măsurătorile trebuiesc făcute în interiorul clădirilor sau în situaţii când nu avem posibilitatea montării electrozilor de test, datorită betonului sau asfaltului din jurul instalaţiei supuse testării.
Aceasta metoda este posibilă doar cu aparate de măsură care permit această metodă de testare prin înlocuirea ţăruşilor de test cu doi cleşti de curent. Primul cleşte generează induce o tensiune în jurul electrodului supus testării, iar al doilea cleşte măsoară fluxul de curent produs de această tensiune indusă.

Metoda nu poate fi folosită în orice situaţie şi este folosită greşit de cele mai multe ori. Dacă exista o singura legatura cu pamantul, ca in cazul locuintelor, metoda de testare fara ţăruşi nu este potrivită si se recomanda utilizarea metodei de testare cu ţăruşi.

O citire neobisnuit de ridicată înseamna ca există o slabă conexiune între două sau mai multe componente ale sistemului de împământare. O citire neobişnuit de mică poate indica faptul că instumentul măsoară o continuitate a unei bucle create între elementele componente ale prizei de pământ.

 

IV. Măsurarea prizelor de pământ prin metoda celor doi poli

În situaţiile în care introducerea ţăruşilor de testb nu este nici practică, nici posibilă, sau unde celelalte metode nu funcţionează, există posibilitatea de a face măsurători ale rezistenţei de dispersie a prizei de pământ în 2-poli. Aceasta metodă presupune utilizarea structurilor metalice din apropiere (conductele metalice de apă fiind cele mai utilizate), ca un electrod temporar de măsurare. Conducta de apă trebuie să fie destul de întinsă şi să nu existe mufe sau flanşe izolatoare.

Procedura presupune măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ prin conectarea bornelor de test între structura metalica (ce se presupune că are o rezistenţă foarte mică) şi electrodul prizei de pământ supus testării.

Dezavantaje:
 rezistenţa conductei/structurii de metal trebuie să fie semnificativ mai mică decât rezistenţa electrodului supus testării
 ţevile de metal pot fi inlocuite pe anumite portiuni cu cele de plastic şi din acest motiv metoda nu poate fi aplcată
 rezultatele obţinute au o doză mare de incertitudine în cazul ăn care nu este cunoscut elementul metalic adoptat ca electrod suplimentar de măsură

Concluzie: Măsurarea prizelor de pământ cu metoda cu doi poli ar trebui folosită cu precauţie.