Masina asincronă

Maşin

a asincronă este o maşină de curent alternativ cu câmp magnetic învârtitor, al cărei rotor are turaţia diferită de cea sincronă (a câmpului învârtitor), dependentă de caracteristica cuplu - turaţie a dispozitivului cu care este cuplat. Masina asincrona se mai întâlneşte în literatura de specialitate şi sub numele de maşina de inducţie.

ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Ca orice maşină electrică rotativă, masina asincrona este formată din cele două părţi principale: partea fixă – statorul și partea mobilă – rotorul

Statorul este compus din carcasă, scuturi şi miezul statoric - confecţionat din tole de oţel electrotehnic de formă cilindrică cu crestături interioare în care se situează înfăşurările statorului.

Rotorul este compus dintr-un miez rotoric de formă cilindrică alcătuit din tole de oţel electrotehnic asamblate pe arbore şi prevăzute cu crestături periferice pentru situarea înfăşurării rotorice. Pe arborele rotoric se mai află ventilatorul, iar la motoarele cu rotorul bobinat, inelele colectoare. 

După felul înfăşurărilor, rotoarele sunt:

 rotoare în scurtcircuit (de execuţie normală – cu simplă colivie, cu bare înalte şi cu dublă colivie)

 rotoare bobinate cu înfăşurări trifazate ce pot fi conectate prin intermediul inelelor şi al periilor la reostatul de pornire sau de reglaj al turaţiei.

Întrefierul dintre stator şi rotor este limitat la valorile minime admisibile din considerente mecanice (0,35 mm la motoarele mici până la 1,5 mm la motoarele mari).

Înfăşurările se confecţionează din cupru rotund pentru motoarele de mică putere şi din bare late de cupru pentru puteri mari. Izolaţia bobinajului între spire şi faţă de pereţii crestăturii depinde de valoarea tensiunii, temperaturii maxime la funcţionarea în regim permanent (dată de clasa de izolaţie), de forma şi dimensiunile crestăturii, precum şi de tipul bobinajului.

La rotoarele bobinate se foloseşte mai ales înfăşurarea de tip ondulat, cu bobine formate din bare de cupru cu laturile active situate în două straturi. Capetele fazelor (izolate între ele) se conectează la cele trei inele, situate pe arborele rotorului în contact cu periile legate galvanic la bornele de conectare ale reostatului de pornire de reglaj al turaţiei. 
Pentru a micşora pierderile prin frecare şi uzura periilor motoarelor cu inele şi în special la cele care nu necesită reglajul turaţiei se prevă dispozitive de scurtcircuitare a inelelor şi de ridicare a periilor.
Motoarele cu rotorul în scurtcircuit au circuitele rotorului în formă de colivie de veveriţă simplă şi sunt confecţionate din aluminiu sau bare înalte de cupru, scurtcircuitate la capete cu inele.

PORNIREA MOTOARELEOR ASINCRONE

Pornirea prin cuplare directă este cea mai simplă metodă şi se întâlneşte pentru acţionarea unor maşini unelte simple, ventilatoare, polizoare etc. Prin această metodă, motorul este conectat la reţea printr-un întrerupător manual sau automat (contactor și releu de protective).

Curentul de pornire Ip este relativ ridicat, (5 …8)In, motiv pentru care procedeul de pornire se aplică cu unele restricţii, funcţie de puterea motorului: 4 kW pentru tensiunea de 230 V şi 5,5kW pentru tensiunea de 400 V;

PORNIREA STEA TRIUNGHI - (Υ-Δ)

Această metodă este folosită pentru:

 motoare cu înfăşurările statorice conectate în triunghi

 motoare care pornesc in gol sau antreneaza masini de lucru care dezvolta cuplu static proportional cu viteză (generatoare de sudură)

Pentru schimbarea conexiuni stea – triunghi se utilizează comutatoare manuale sau scheme automate.